L. R Mc Naughton 1, B. Dalton 1, J. Tarr 1 și D. Buck 1

acidității

1 Centrul pentru Mișcări Umane, Universitatea din Tasmania la Launceston, Tasmania, Australia.

Articol publicat în revista PubliCE, volumul 0 al anului 1997 .

rezumat

Bicarbonatul de sodiu și citratul de sodiu îmbunătățesc performanța atunci când sunt consumate înainte de evenimente de intensitate ridicată. În evenimente care durează câteva minute, este posibil să obțineți un profit de 1-2%, iar câștiguri similare sunt posibile în evenimente care durează până la o oră. Substanțele acționează prin neutralizarea acidității produse de mușchii activi. Dozele eficiente (20-30 g) pot provoca vărsături sau diaree. Utilizarea substanțelor pentru concurență poate fi ilegală.

Cuvinte cheie: bicarbonat, ph, oboseală

Nu ai timp să citești acum? Faceți clic pe Descărcați și primiți articolul prin WhatsApp pe loc și salvați-l pe dispozitiv.

FUNDAL

În timpul exercițiilor de intensitate ridicată, mușchii mențin cerințele de energie prin conversia unor carbohidrați în acid lactic. Producția de acizi în celulele musculare este unul dintre factorii responsabili pentru oboseală. Reducerea producției de acid ar trebui să reducă oboseala și să permită sportivului să meargă mai repede sau mai departe.

Apărările organismului împotriva acidității crescute sunt bicarbonații, fosfații și proteinele „tampon”, care ajută la neutralizarea acidității produse de exerciții intense. Încercările de a îmbunătăți performanța prin eficiența amortizoarelor s-au concentrat în primul rând pe bicarbonat. Ingerarea unei cantități suficiente de bicarbonat de sodiu (sare de sodiu) înainte de exerciții de intensitate ridicată ar trebui să ducă la o mai mică aciditate a mușchilor și a sângelui în timpul evenimentului și ar trebui să îmbunătățească performanța. Citratul de sodiu este o altă substanță care ar trebui să îmbunătățească performanța prin diminuarea acidității produse de exerciții intense. Aici vom face o scurtă trecere în revistă a cercetărilor privind efectele bicarbonatului și citratului asupra performanței sportivilor.

LITERATURĂ

Au fost publicate aproximativ 30 de studii privind „încărcarea” citratului sau bicarbonatului, prea multe pentru a fi analizate aici. Vom descrie trei dintre aceste studii pentru a ilustra cercetarea (inclusiv una efectuată în laboratorul nostru) și vom rezuma alte cinci recenzii recente.

EFECT PE PERFORMANȚĂ

Interesul pentru efectele tampoanelor asupra performanței a început să crească odată cu publicarea lucrării de Jones et al (1977). Acest studiu a implicat cinci sportivi de sex masculin care au fost proprii martori, au efectuat un ciclu de ergometrie după ingerarea carbonatului de calciu (placebo), a clorhidratului de amoniu (pentru a crește aciditatea în țesuturi și a observa dacă performanța s-a agravat) sau a bicarbonatului de sodiu. îmbunătățit). Protocolul de exerciții a constat în 40 de minute de exerciții de intensitate mică până la moderată, urmate de exerciții până la epuizare la o intensitate ridicată (95% din consumul maxim de oxigen). Cu bicarbonat, timpul până la epuizare a fost de aproximativ două ori mai mare decât cel placebo, în timp ce în starea acidă timpul a fost de aproximativ jumătate față de placebo.

Mai multe studii efectuate la începutul anilor 1980 au sugerat că aportul de bicarbonat de sodiu ar putea fi eficient pentru îmbunătățirea performanței în exercițiile pe termen scurt. De exemplu, Wilkes și colab. (1983) au comparat efectele tratamentului cu bicarbonat de sodiu și placebo (fără tratament și cu un placebo inert) la șase alergători competitivi de 800 de metri. Bicarbonatul a fost administrat pe o perioadă de două ore în doze echivalente cu 21 de grame pentru o persoană de 70 kg (0,3 grame pe kg de greutate corporală). Pentru fiecare dintre cele trei condiții, sportivii au parcurs o cursă de 800 de metri. Performanța medie a fost cu 2% mai rapidă la cei care au consumat bicarbonat decât la controale și la cei care au consumat placebo.

Într-un studiu similar, dar folosind doze mari de bicarbonat de sodiu (0,4 g/kg sau 28 g pentru o persoană de 70 kg), Goldfinch și colab. (1988) au investigat performanța într-o cursă de 400 de metri la șase alergători instruiți. Alteta a concurat în perechi pentru a simula o competiție reală. Performanța în grupul de bicarbonat a fost cu 2% mai bună decât grupul de control și grupul placebo, ambele nu fiind diferite unul de celălalt. Diferența de timp a fost echivalentă cu o distanță de 10 metri la sosire.

Recenzii ale acestor studii și ale multor alte studii susțin ideea că performanța exercițiilor pe termen scurt poate fi îmbunătățită prin reducerea nivelului de aciditate. Într-o revizuire a 29 de studii privind efectele aportului de bicarbonat de sodiu, Matson și VuTran (1993) au concluzionat că efectul asupra performanței variază în rândul sportivilor, dar că cu cât dozele sunt mai mari și cu cât exercițiile sunt mai scurte, cu atât este mai mare probabilitatea ca amortizarea să se poată îmbunătăți performanţă. Maughan și Greenhaff (1991) au concluzionat că aportul de bicarbonat de sodiu poate îmbunătăți performanța în exercițiile de intensitate ridicată care durează 1-10 minute. Lindermann și Fahey (1991), Williams (1992) și Lindermann și Gosselink (1994) au concluzionat că bicarbonatul de sodiu poate produce un efect ergogen semnificativ în exercițiile maxime care durează între 1 și 7 minute. Toate aceste analize indică faptul că dozele eficiente de bicarbonat de sodiu au fost în intervalul 0,3-0,4 gr/kg sau 21-28 gr pentru o persoană de 70 kg.

Bicarbonatul sau citratul nu sunt considerate în mod obișnuit ajutoare ergogene potențiale pentru evenimente de rezistență, deoarece în aceste evenimente mușchii acumulează mai puțin acid lactic. Cu toate acestea, Potteiger și colab. (1996) au evaluat recent efectul citratului de sodiu asupra performanței ciclismului de 30 km. Cei care au consumat citratul au fost cu aproape 3% mai rapide decât cei care au consumat placebo. Efectele ingestiei de citrat sau bicarbonat asupra altor evenimente de rezistență trebuie determinate.

CONSIDERATII PRACTICE

Comitetul Olimpic Internațional (COI) nu interzice în mod explicit utilizarea bicarbonatului de sodiu, citratului de sodiu sau a altor agenți tampon. Cu toate acestea, utilizarea sa poate fi considerată o încălcare a regulii IOC Doping, care prevede că sportivii nu trebuie să utilizeze nicio substanță fiziologică în încercarea de a îmbunătăți în mod artificial performanța. În cursele de cai, unde este interzisă utilizarea agenților tampon, s-au stabilit limite privind concentrația de bicarbonat din probele de sânge prelevate înainte de cursă. Credem că ar fi posibil să se stabilească un sistem similar pentru a monitoriza utilizarea amortizoarelor de către oameni.

Sportivii care doresc să utilizeze aceste substanțe ar trebui să încerce să le folosească mai întâi la antrenament și apoi să le folosească doar pentru o competiție de scurtă durată, de intensitate ridicată. Dozele trebuie să fie de 20-30 g (0,3-0,4 g per kg de greutate corporală), luate în cantități mari (0,5 L sau mai mult) de apă. Sportivii din majoritatea studiilor au luat substanțele între 60 și 90 de minute înainte de efectuarea exercițiilor.

Efectele secundare sunt probabil tulburări gastrointestinale, cum ar fi vărsăturile și diareea (Mc Naughton 1992). Utilizarea frecventă poate duce la aritmii cardiace, apatici, iritabilitate și spasme musculare (Heigenhauser și Jones 1991). Au fost raportate și leziuni gastrice (Downs și Stonebridge 1989).

CONCLUZII

Bicarbonatul de sodiu și citratul de sodiu par a fi eficiente în îmbunătățirea performanței în exerciții de scurtă durată, de intensitate ridicată. Există suficiente date care să sugereze că agenții de amortizare pot îmbunătăți performanța în evenimente precum sprintul de 400 de metri, proba de ciclism de un kilometru și canotajul olimpic. Nu există date suficiente pentru a oferi recomandări cu privire la evenimentele de durată mai lungă.

INVESTIGAȚII VIITOARE

Utilizarea continuă a bicarbonatului sau citratului poate ajuta sportivii să devină mai puțin sensibili la efectele secundare și poate oferi îmbunătățiri suplimentare ale performanței. Nu se cunoaște timpul efectului ergogen al unei doze unice din aceste substanțe. Trebuie determinată cea mai lungă durată a exercițiului de rezistență care ar beneficia de utilizarea acestor substanțe. Cea mai bună schemă de utilizare a amortizoarelor pentru exerciții de rezistență (de exemplu, bolus simplu vs. bolit intermitent) este, de asemenea, o întrebare interesantă.

Mulțumiri

Will G. Hopkins (recenzent), Jeffrey A. Potteiger (recenzent), Mary Ann Wallace (editor)

Corespondenţă

[email protected] (L.R. Mc Naughton)

COMENTARII REVIZORULUI

Will G. Hopkins, dr

Lector universitar, Universitatea din Otago, Dunedin NZ; Membru al echipei Sportsciene

Sunt de acord cu recomandările pentru sportivii care concurează la evenimente care durează mai puțin de 10 minute. Îmbunătățirea performanței, cu unu sau două procente, ar îmbunătăți cu siguranță așteptarea medalii la acei sportivi cu cea mai mare performanță. Câștigul este similar cu cel observat cu un set-up bun, așa că atunci când miza este mare, sportivii ar trebui să fie serioși în ceea ce privește suplimentarea cu bicarbonat sau citrat, dacă doresc să obțină un set bun.

Cred că autorii sunt foarte conservatori cu sfaturile lor pentru sportivi care concurează în evenimente de durată mai lungă. Opera lui Potteiger și colab. este clar și implică câștiguri de magnitudine similară sau chiar ușor mai mare pentru evenimente cu o durată de până la o oră. Am găsit acest rezultat deosebit de incitant, deoarece oferă o perspectivă asupra misterului limitelor de performanță la astfel de evenimente. Nu aș fi surprins dacă aceeași limitare se aplică și în cazul evenimentelor de durată mai lungă, atâta timp cât sportivii nu au rezerve scăzute de combustibil. Exact ce grad de aciditate ne împiedică să mergem mai repede în evenimente de rezistență este următoarea întrebare la care trebuie să răspundem.

Dr. Jeffrey A. Potteiger, FACSM

Profesor adjunct și director al Laboratorului de Fiziologie a Exercițiului, Universitatea din Kansas, Lawrence, Kansas, SUA

Cu sportivii de elită care doresc să dobândească o modalitate de a îmbunătăți performanța, utilizarea bicarbonatului de sodiu sau citratului de sodiu este tentantă. Atunci când este consumată la momentul corect și cu dozele corecte, utilizarea acestor substanțe poate îmbunătăți performanța cu 1-3%. Acest lucru ar putea face diferența între a termina primul și a rămâne fără nimic.

Deoarece sportivii de rezistență lucrează la intensități care sunt peste sau peste pragul de lactat în timpul competiției, utilizarea încărcăturilor de bicarbonat sau citrat ar putea facilita fluxul de lactat din țesuturi, oferind astfel un pH mai intramuscular. Favorabil contracției. Cercetările privind rolul pH-ului asupra fluxului de lactat din mușchii care lucrează sunt justificate.

Referințe

1. Downs, N. și Stonebridge, P (1989). Ruptură gastrică datorită ingestiei excesive de bicarbonat de sodiu . Scottish Medical Journal 34, 534-535

2. Goldfinch, J., Mc Naughton, L.R., și Davies, P (1988). Ingerarea bicarbonatului și efectele sale asupra cursei de 400 m . Jurnalul European de Fiziologie Aplicată și Fiziologie a Muncii, 57, 45-48

3. Heigenhauser, G. & Jones, N.L (1991). Încărcarea bicarbonatului . În D. Lamb și M. Williams (Eds.) Ergogenică: îmbunătățirea performanței în exercițiu și sport. (pp. 183-212). Dubuque, Iowa: Brown & Benchmark

4. Jones, N., Sutton, J.R., Taylor, R. și Toews, C.J (1977). Efectul pH-ului asupra răspunsurilor cardiorespiratorii și metabolice la efort . Jurnalul de fiziologie aplicată, 43, 959-964

5. Lindermann, J.K. și Fahey, T.D (1991). Ingestie de bicarbonat de sodiu și performanță la exerciții: o actualizare . Medicină sportivă, 11, 71-77

6. Lindermann, J.K. și Gosselink, K.L (1994). Efectele ingestiei de bicarbonat de sodiu asupra performanței exercițiilor fizice . Medicină sportivă, 18, 75-80

7. Matson, L.G. și Vu Tran, Z (1993). Efectele ingestiei de bicarbonat de sodiu asupra performanței anaerobe: o analiză meta-analitică . Jurnalul internațional de nutriție sportivă 3: 2-28

8. Maughan, R.J. și Greenhaff, P.L (1991). Performanță de exerciții de intensitate ridicată și echilibru acido-bazic: influența dietei și alcaloza metabolică indusă . În F. Brouns (Ed.). Progrese în nutriție și sport de top (pp. 147-165). Basel: Karger

9. Mc Naughton, L.R (1992). Ingerare de bicarbonat: Efecte ale dozajului asupra ergometriei ciclului anilor '60 . Jurnalul de Științe ale Sportului, 10, 415-423

10. Potteiger, J.A., Nickel, G.L., Webster, M.J., Haub, M.D., și Palmer, R.J (1996). Ingerarea de citrat de sodiu îmbunătățește performanța de ciclism de 30 km . Jurnalul internațional de medicină sportivă, 17, 7-11

11. Wilkes, D., Gledhill, N. și Smyth, R (1983). Efectul alcalozei metabolice acute induse asupra cursei de 800 m . Medicină și știință în sport și exerciții fizice, 15, 277-280

12. Williams, M.H (1992). Încărcarea bicarbonatului . Schimb de științe sportive, 4 (36)

Citat original

Mc Naughton, L. R., Dalton, B., Tarr, J., Buck, D. Neutralizează acidul pentru a spori performanța. Știința sportivă; http://www.sportsci.org/traintech/buffer/lrm.htm, 1997

Programare în PubliCE

L. R Mc Naughton, B. Dalton, J. Tarr și D. Buck (1997). Neutralizarea acidității pentru a îmbunătăți randamentul . PubliCE. 0
https://g-se.com/neutralizacion-de-la-acidez-para-mejorar-el-performance-347-sa-c57cfb27137f40

Primiți acest articol complet de WhatsApp și descărcați-l pentru a-l citi oricând doriți.