Consultați articolele și conținutul publicat în acest mediu, precum și rezumatele electronice ale revistelor științifice la momentul publicării

studiu

Fiți informat în permanență datorită alertelor și știrilor

Accesați promoții exclusive la abonamente, lansări și cursuri acreditate

Publicarea continuă ca Endocrinologie, Diabet și Nutriție. Mai multe informatii

Indexat în:

Index Medicus/MEDLINE, Excerpta Medica/EMBASE, SCOPUS, Science Citation Index Expanded, Journal Citation Reports/Science Edition, IBECS

Urmareste-ne pe:

Factorul de impact măsoară numărul mediu de citații primite într-un an pentru lucrările publicate în publicație în ultimii doi ani.

SJR este o valoare prestigioasă, bazată pe ideea că toate citatele nu sunt egale. SJR folosește un algoritm similar cu rangul de pagină Google; este o măsură cantitativă și calitativă a impactului unei publicații.

SNIP face posibilă compararea impactului revistelor din diferite domenii de subiecte, corectând diferențele de probabilitate de a fi citate care există între revistele de subiecte diferite.

Fundal. Ratele mortalității prin boli cardiovasculare la populații sunt strâns legate de lipidele plasmatice și acestea, la rândul lor, depind de obiceiurile alimentare. În Spania, consumul de alimente s-a schimbat în special în ultimele 3 decenii, către un model mai puțin cardioprotector. Obiectivul nostru a fost de a studia obiceiurile alimentare ale populației spaniole și de a analiza relația acesteia cu sângele plasmatic al lipidelor.

Rezultate. Media consumului mediu de SAT (14%) și colesterol (514 mg/zi) la populația spaniolă a depășit recomandările unei diete prudente. Cel mai mare aport de SAT și colesterol corespunde regiunilor din Est și Andaluzia, fiind Castilia și León, regiunea autonomă cu cel mai mic aport. Concentrațiile de colesterol total, LDL-c și triacilglicerol sunt la fel de mari în Est, Andaluzia și Insulele Canare. S-a găsit o corelație pozitivă și semnificativă între FAT, SAT, CSFI, colesterolul din dietă și colesterolul total. În caz contrar, CSFI arată, de asemenea, o corelație pozitivă și semnificativă cu concentrațiile LDL-c și triaglicerol, în timp ce corelația este negativă cu concentrațiile HDL-c, pentru toată populația studiată.

Concluzii. Rezultatele acestui studiu arată o relație între aportul de grăsimi saturate și aportul de colesterol dietetic cu nivelurile de lipide din populația spaniolă.

Mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare din Spania a suferit o scădere clară în ultimii ani 11, deși dacă analizăm această tendință, putem vedea că cea mai mare scădere se datorează scăderii bolilor cerebrovasculare, în timp ce scăderea mortalității prin evenimente coronariene a fost substanțial mai mică . Această situație de stabilitate relativă ne face să credem că factorii de risc pentru bolile coronariene, în special cei legați de obiceiurile nutriționale, continuă să afecteze în mod semnificativ populația generală.

În acest context de schimbări rapide ale obiceiurilor alimentare, la începutul anilor '90 a fost conceput un studiu epidemiologic transversal cu scopul de a cunoaște obiceiurile alimentare ale populației spaniole și factorii de risc cardiovascular (studiu DRECE), dintre care aici sunt expuse rezultatele despre cele mai remarcabile obiceiuri nutritive.

POPULAȚIA ȘI METODE

Selectarea probei

Mărimea eșantionului a fost calculată pe baza prevalenței hipercolesterolemiei (estimată într-un studiu pilot anterior la 25%), cu o eroare de estimare de ± 1,3% și un risc * de 0,05. Cu aceste premise, eșantionul calculat a fost de aproximativ 5.000 de subiecți, 50% distribuiți între ambele sexe. În fiecare strat de vârstă a fost inclus un număr de participanți proporțional cu distribuția reală a indivizilor în populația spaniolă. Studiul a inclus unitățile de lipide și arterioscleroză, nutriție și dietetică (Serviciul de endocrinologie și nutriție) ale Spitalului Universitar San Carlos din Madrid, Serviciul de Biochimie al Fundației Jiménez Díaz din Madrid și 54 de centre de îngrijire primară selectate aleator de pe întreg teritoriul spaniol, sub supravegherea și sprijinul Direcției Generale de Sănătate Publică a Ministerului Sănătății și Consumului. Studiul de teren a fost realizat în lunile martie-iulie 1992.

Strângerea de informații

Subiecții au mers la centrul de sănătate din zona cea mai apropiată de casa lor pentru a efectua studiul. Următoarele date au fost înregistrate într-o broșură individuală: date personale despre depunere, obiceiuri de viață (exercițiu fizic, consum de tutun, tratament cu droguri); s-a efectuat un istoric personal și familial de hipertensiune, diabet, dislipidemie, boli cardiovasculare și un sondaj nutrițional.

În timpul interviului, s-au măsurat greutatea, înălțimea, tensiunea arterială (două măsurători) și a fost prelevată o probă de sânge pentru a determina parametrii lipidici (colesterol total, colesterol lipoproteic cu densitate mare [HDL-C], trigliceride, apoproteine ​​AI și B-100 și Lp [a]), care au fost centralizate în Serviciul de Biochimie al Fundației Jiménez Díaz, recurgând la utilizarea curieratului rapid.

Sondajul nutrițional utilizat a fost un chestionar semicantitativ privind frecvența consumului de alimente, cu 71 de itemi, validat anterior la 50 de subiecți sănătoși de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Comparațiile substanțelor nutritive analizate, obținute în urma sondajului de frecvență semicantitativă împotriva riscului alimentar efectuat pe parcursul a 7 zile consecutive în două perioade sezoniere ale anului, au relevat corelații semnificative statistic (p 1) aporturi cantitative ale diferitelor grupuri de alimente (g/zi) ) pentru fiecare strat de vârstă și sex și 2) estimarea din alimentele ingerate a următoarelor substanțe nutritive: energie (kal), CHO, PRT, GRS, GSAT, GMI, GPI și alcool, exprimată în g/zi și procentaj pe total valoarea calorică, colesterolul alimentar (mg/zi sau mg/1.000 kcal) și fibrele (g/zi). Pentru cantitățile absolute de aport de macronutrienți, s-a făcut o ajustare a energiei conform modelului de regresie propus de Willet și Stampfer 13, care elimină influența aportului caloric asupra cantității fiecărui nutrient.

Toate determinările biochimice au fost efectuate într-un singur laborator (Serviciul de Biochimie al Fundației Jiménez Díaz) într-un interval de 36 de ore după prelevarea sângelui. Metodele utilizate pentru determinarea parametrilor lipidici au fost următoarele: colesterolul total, prin metoda enzimatică CHOD-PAP 14 (Boehringer Mannheim, Germania); Trigliceride totale prin metoda enzimatică GPO-PAP 15 (Boehringer Mannheim, Germania): HDL-C prin precipitare cu acid fosfotungstic și magneziu 16 (Boehringer Mannheim, Germania). Toate aceste metode au fost adaptate unui autoanalizator (Hitachi 704, Boehringer Mannheim, Germania). Colesterolul lipoproteic cu densitate scăzută (LDL-C) a fost estimat din formula Friedewalld 17. Coeficienții de variație ai acestor parametri au fost mai mici de 3%.

Rezultatele parțiale ale studiului DRECE au fost prezentate anterior 18-20. Lucrarea pe care o prezentăm reflectă rezultatele care se referă la rezultatele nutriționale obținute de diferitele zone geografice studiate și relația lor cu lipidele plasmatice analizate.

Datele sunt exprimate descriptiv ca mijloace (SD) sau procente. Pentru comparație între regiuni, a fost analizată o analiză a varianței, cu ajustarea Bonferroni când s-au făcut mai multe comparații. Asocierea dintre variabilele cantitative a fost stabilită utilizând corelația liniară simplă a lui Pearson.

Deoarece relația dintre valorile colesterolului total sau ale LDL-C apare între aportul de grăsimi saturate și colesterolul din dietă, a fost utilizat indicele Connor 21 de grăsimi saturate de colesterol (ICGS), care determină în mod global puterea aterogenă a alimentelor, dependent de acești doi parametri, folosind următoarea ecuație:

(g de grăsimi saturate * 1,01) + (mg colesterol * 0,05)

Media ICGS pentru populația spaniolă este de 65,4 (19,9) (Tabelul 1), fiind mai mare în cazul regiunii Levante, urmată de Insulele Canare și Andaluzia, care diferă semnificativ de regiuni precum nordul sau Castilla -Lion cu un cantitate mai mică (tabelul 2).

Tabelul 3 prezintă valorile medii ale lipidelor plasmatice analizate. Parametrii mai detaliați sunt incluși într-o altă publicație 20. Valorile LDL-C și ale trigliceridelor sunt cele mai ridicate în Andaluzia, Levante și Insulele Canare și cele mai scăzute în Castilla-León. Cele mai mari concentrații de HDL-C corespund regiunilor de nord-est, nord, centru-sud și Castilla-León, fiind cele mai scăzute din Insulele Canare (Tabelul 3).

Am găsit corelații pozitive semnificative între consumul mediu de grăsimi totale, grăsimi saturate, colesterol și ICGS din setul de opt regiuni cu concentrațiile colesterolului total. Concentrațiile LDL-C sunt semnificativ asociate cu aportul de colesterol (r = 0,72) și există o tendință la fel de pozitivă cu restul nutrienților, dar fără a atinge o semnificație statistică. Aportul de colesterol și GSAT au putere aditivă, exprimată ca ICGS, asupra concentrațiilor de trigliceride (r = 0,82) și invers cu concentrațiile HDL-C (r = 0,65). Ca eșantion reprezentativ, Figura 1 arată corelația dintre ICGS și concentrațiile totale de colesterol (r = 0,66; p

Rezultatele prezentate aici confirmă date recente care indică o schimbare a tendinței obiceiurilor alimentare în Spania în ultimele decenii, așa cum a fost confirmat în mai multe studii efectuate pe diferite populații din țara noastră 7,22-25. În toate regiunile analizate, procentul total de grăsimi, grăsimi saturate și colesterol din dietă a depășit recomandările actuale ale Societății Spaniole de Arterioscleroză 26, în timp ce aportul de carbohidrați a fost redus. Aceste schimbări au avut loc și în ultimele 3 decenii în alte țări care au cunoscut un boom economic mai mare, cum ar fi Italia, Grecia sau Portugalia 8-10, în așa fel încât dieta actuală a țărilor mediteraneene europene, în ceea ce privește macronutrienții, o emulează pe cea a altor țări occidentale cu rate mai ridicate de mortalitate prin boli cardiovasculare 27,28 .

Consumul de grăsimi saturate și colesterol sunt principalii factori determinanți ai valorilor colesterolului total pe o scară populațională 1, iar în studiul nostru am demonstrat cum există o corelație pozitivă între procentul de grăsimi saturate, aportul de colesterol sau ICGS cu valorile De colesterol total în diferite regiuni spaniole. De asemenea, am observat o tendință similară a concentrațiilor LDL-C, dar fără a atinge o semnificație statistică, cu excepția aportului de colesterol. Deși asocierea statistică între aportul de grăsimi saturate sau ICGS și LDL-C nu este semnificativă statistic din cauza numărului mic de regiuni analizate, cel mai important lucru este că din punct de vedere epidemiologic aceste date arată o asociere pozitivă între aportul de grăsimi saturate și concentrațiile de LDL-C. Un alt aspect care merită subliniat este că profilul cu cel mai mare aport de acizi grași saturați și colesterol nu urmează un model nord-sud, așa cum se întâmplă de exemplu în Europa sau în alte țări, ci mai degrabă opusul, acestea sunt regiunile sudice și din estul Spaniei, cei cu un aport mai mare de acești macronutrienți cu o sarcină aterogenă mai mare și care corespund unor concentrații mai mari de LDL-C.

În ciuda puținelor variații ale ratelor de mortalitate cauzate de bolile coronariene, țara noastră este încă caracterizată prin faptul că are una dintre cele mai scăzute rate de mortalitate cardiovasculară din țările occidentale. Acest aparent paradox, propus deja de francezii 38, se pare că poate fi aplicat, deocamdată, și țării noastre 35. Alți factori alimentari, alții decât grăsimile saturate și colesterolul, ar contribui la modularea riscului cardiovascular. Vitaminele antioxidante 39-41, flavonoide și fitoestrogeni 3.42-44, acid oleic 45.46, acizii grași din seria * -3 47-49 și folații 50 sunt unii dintre nutrienții care au fost propuși ca fiind implicați în diferitele rate de incidență ale boli în rândul populațiilor, în multe privințe, cu o contribuție mai relevantă decât nutrienții clasici discutați mai sus.

Indiferent de considerațiile care pot fi făcute între diferitele componente ale dietei și bolile cardiovasculare, rezultatele acestui studiu par să confirme o asociere pozitivă între consumul de grăsimi saturate și colesterolul din dietă cu concentrațiile de colesterol total și LDL-C în diferite regiuni spaniole.

Lista completă a participanților la studiul DRECE