criza

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a publicat articolul „COVID-19 și riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu alimente: cum să răspundem” scris de Máximo Torero, economist șef și asistent director general, Departamentul de dezvoltare economică și socială, FAO.

În acest articol, Torero explică faptul că țările au închis economia pentru a opri răspândirea COVID-19, dar, dacă această criză continuă, lanțurile de aprovizionare ar putea fi afectate. Pentru a evita lipsa de alimente, țările trebuie să mențină aceste lanțuri.

Acest articol subliniază că sănătatea este prioritatea maximă, așa că testarea ar trebui să fie accelerată și să se implementeze măsuri de izolare pentru a încetini răspândirea. Trebuie satisfăcute și nevoile celor mai vulnerabili oameni. Și țările trebuie să mențină fluxul de alimente, acordând prioritate sănătății lucrătorilor din sector și a produselor acestora.

De asemenea, sunt enumerate o serie de măsuri specifice. Primul este extinderea și îmbunătățirea programelor de asistență alimentară de urgență și de protecție socială. Peste 160 de țări au închis școlile, ceea ce înseamnă anularea meselor școlare, singura sursă de nutriție pentru copiii din gospodăriile vulnerabile. Băncile de alimente și grupurile comunitare, cu sprijinul guvernelor și organizațiilor, trebuie să se mobilizeze pentru a livra sau expedia alimente și pentru a facilita șederea familiilor acasă. Același mecanism de livrare poate fi utilizat pentru a oferi altă asistență persoanelor cu risc mai mare, cum ar fi seturile de protecție. Pentru gospodăriile vulnerabile, transferurile de numerar pot încetini impactul și trebuie să le faciliteze plata impozitelor și a creditelor ipotecare. În plus, programele de protecție socială ar trebui extinse pentru a include persoanele în vârstă. Din martie, 45 de țări și-au introdus sau extins programele pentru a răspunde pandemiei.

A doua măsură este de a sprijini micii fermieri să își îmbunătățească productivitatea și să comercializeze produsele alimentare pe care le produc, de asemenea, prin intermediul canalelor de comerț electronic. Restricționarea mișcării oprește accesul fermierilor la piețe, ceea ce poate duce la lipsuri de alimente și creșteri de prețuri. Țările ar trebui să stabilească măsuri pentru a asigura siguranța lucrătorilor agricoli. Dacă este posibil, lucrătorii trebuie testați pentru detectarea coronavirusului. Magazinele trebuie să își reducă orele, să rotească personalul și să își dubleze serviciile de livrare. Depozitele și fabricile de procesare trebuie reproiectate, astfel încât să se poată practica distanțarea socială. Și prevenirea trebuie asigurată, cu utilizarea unui echipament de protecție adecvat.

A treia măsură este menținerea lanțului valoric alimentar, acordând atenție posibilelor blocaje în logistică. Poate fi împărțit în două categorii: mărfuri (grâu, porumb, porumb, soia și semințe oleaginoase) și mărfuri de mare valoare (fructe, legume și pescuit). Există suficiente stocuri de mărfuri, iar perspectivele recoltei în 2020 sunt favorabile, asigurând disponibilitatea alimentelor. Cu toate acestea, perturbările logistice apar în lanțurile de aprovizionare. Țările exportatoare de mărfuri ar trebui să facă tot posibilul pentru a evita perturbările logistice și a face ca mărfurile să poată fi deplasate între țări.

Produsele de mare valoare necesită o cantitate mare de muncă pentru a produce și sunt cel mai afectate atunci când angajații se îmbolnăvesc; Uneori este dificil să îndeplinești cerințele de distanțare socială. Aceste lanțuri de aprovizionare sunt mai complexe, iar țările trebuie să se deplaseze rapid pentru a le identifica drept un sector prioritar și pentru a se asigura că lucrătorii migranți pot accesa fermele și plantele. Această epidemie este o oportunitate de a identifica blocajele și a le aborda. Blocajul este un concept care se referă la o activitate sau fază de producție care este de obicei mai lentă sau mai scumpă și generează întârziere în restul liniei de producție.

A patra măsură este de a aborda politicile comerciale și fiscale pentru a menține deschis comerțul mondial. Țările care depind de alimentele importate sunt vulnerabile, iar monedele lor scad față de dolar, reducându-și puterea de cumpărare. Prețul alimentelor este de așteptat să crească în majoritatea țărilor. Astăzi, țările au Sistemul de informații privind piața agricolă (AMIS), care oferă informații actualizate despre stocurile și prețurile principalelor culturi de bază. Cooperarea dintre țări poate ajuta la prevenirea creșterii prețurilor.

Multe economii sunt deja în recesiune din cauza măsurilor luate pentru a opri răspândirea coronavirusului. Țările trebuie să fie dispuse să suporte costuri economice mai mari pentru a minimiza impactul pandemiei și a proteja cetățenii.

Este probabil ca pandemia să aibă cel mai mare impact asupra țărilor care sunt mai sărace sau care se confruntă deja cu o criză alimentară, care au nevoie de sprijin financiar internațional pentru a putea importa alimente suplimentare fără a avea datorii suplimentare.

Prin menținerea în mișcare a lanțurilor de aprovizionare și căutarea cooperării internaționale pentru a menține comerțul, țările pot preveni lipsa de alimente și proteja populațiile cele mai vulnerabile.