Mai multe accesări din Legacy of a Tragedy

Moștenirea unei tragedii

Negrul ochilor lui este atât de pătrunzător
Mod captivant de a privi
Este perfecțiunea fiecărei urme a ființei voastre
Splendoarea unui vis devenit realitate

moștenirea

Lejeritatea pasului tău când mergi
Frumusețea Ligeiei a intrat în spiritul meu
Acolo a locuit ca pe un altar

Cu dureri de înjunghiere, a căzut în boală
Și m-am agățat de viața lui prostesc
Nu am vrut s-o las să plece și m-am confruntat cu destinul

Iubire, că nici moartea în sine nu a fost supusă
Nu i-am putut distruge esența
M-am agățat de paloarea ei
Și am luptat pentru a-i învinge pe nemiloși
Fie că nu se va mai întoarce niciodată

Iubire, că nici măcar moartea nu a fost supusă

Nu i-am putut distruge esența
Nu am căzut în resemnare, în corp
Și sufletul i-am opus

Ai fost doar un impostor
Ai scris Ulalume după ce am murit
Mormântul meu a fost acolo, ceea ce a rămas din mine
Nu te-ai întors niciodată

Dărâmându-ne, la fel ca dragostea noastră
Mormântul meu nu ți-a simțit lacrimile
Nici florile, nici poeziile, nici nostalgia
Poate că vinovăția te-a făcut să scrii Anabel
Nu sunt Eleonora, nu te voi ierta, m-ai înșelat

Trădarea devine cea mai crudă temniță
Greutatea iertării pe care nu ți-o voi da
Compasiune, am fost măturat de slăbiciunea mea

Uită de dragostea noastră
Uită tot ce a fost, ce a însemnat

Iubire, că nici măcar moartea nu a fost supusă
Capabil să ierte totul

Nu face! Nu eu sunt cel care trebuie să te ierte
Nu înțeleg ce spui
Nu sunt pedeapsa ta
Căutați-vă sufletul