Sfaturi despre hrănire

Introducere nutriție ecvină

Videoclipuri de prezentare a sezonului nou

Reduce riscul de TOC

Video promoționale Dodson și Horrell

Astăzi vom oferi o listă cu cele mai toxice 9 plante pe care în niciun moment nu trebuie să le lăsăm calul să mănânce. Cu siguranță cineva îmi va spune că calul lor la un moment dat în viața sa a mâncat una dintre aceste plante și nu i s-a întâmplat nimic. Este posibil, deoarece cantitatea ingerată nu este suficientă sau pur și simplu nu a reacționat.

substanță uscată

În orice caz, nu lăsați calul să mănânce niciunul dintre ei.

1.- Feriga

Feriga apare de obicei în zone umede, așa că trebuie să fii atent în nordul Spaniei.

Întreaga plantă este toxică, deși rizomii sunt partea cea mai toxică. Rizomii sunt ramuri orizontale, care se găsesc în mod normal sub pământ, care permit plantei să se răspândească și să înceapă lăstari noi.

Pentru a fi toxic, trebuie să mănânce aproximativ 3-5% din greutatea sa cel puțin o lună, iar caii îl mănâncă de obicei atunci când nu au suficient furaj.

2.- Curuta

Întreaga plantă este toxică când este tânără. Când planta este veche, componenta toxică este stocată în semințe. Această plantă este otrăvitoare atât proaspătă, cât și uscată și trebuie să aveți grijă dacă este amestecată accidental cu furaje.

Moartea prin ingestie este foarte rapidă și de obicei ne dăm seama când calul a murit deja.

3.- Ierbă din Santiago

Ragwort

Este otrăvitor din cauza nivelurilor ridicate de alcaloizi. Caii nu-l mănâncă de obicei, deoarece are un gust amar, dar dacă iarba este uscată și este amestecată cu alții când pășunează, rezultatul poate fi ciroză hepatică.

4.- Iarba Sudanului

Iarba Sudanului

Este toxic datorită nivelurilor ridicate de glicozide cianogene care sunt transformate în acid prusic, care este ușor absorbit în sânge, care interferează cu respirația și poate muri de paralizie respiratorie.

5.- Iarbă nebună

Este o plantă care se întinde pe S.U.A. și Australia. Conține trei produse toxice.

Plantele proaspete sunt toxice (Seleniu, Miserotoxină, Swainsonină). Toxicitatea se pierde treptat pe măsură ce se usucă, cu excepția acumulatorilor de seleniu, care nu sunt afectați de uscare.

6.- Oleander

Toate părțile plantei sunt toxice și sunt necesare

doze mici pentru a provoca daune grave. În general, caii nu îl mănâncă din cauza gustului său neplăcut. Dar îl pot mânca dacă sunt amestecați cu alte plante.

7.-Arțar roșu

Este un arbore comun în S.U.A. Frunzele copacului sunt toxice.

Caii nu îl mănâncă în mod normal direct din copac, dar dacă sunt în iarbă, deoarece au căzut din copac, îi pot ingera. Ele pot fi fatale fără a ingera 3% din greutatea corporală.

8.- Ciulin galben

Întreaga plantă este toxică, deși trebuie să ingerați o

Ciulin galben de stele

cantitate mare din această plantă

pentru a-l face mortal. Caii îl pot mânca, deoarece gustul său nu este neplăcut.

9.- Tisa

Întreaga plantă este toxică, fiind mai mult

frunze periculoase iarna. Această plantă este foarte toxică și cu o cantitate mică poate fi fatală. Caii morți se găsesc uneori cu frunzele încă în gură.

Dacă cunoașteți plante toxice, ne puteți lăsa un comentariu pentru ca toți să fim atenți cu caii noștri.

Săptămâna trecută, în timp ce făceam o plimbare prin Hipódromo de la Zarzuela, un antrenor mi-a arătat un produs pe care l-au lăsat să-l încerce. Acest produs este nuca de cocos. Nu este foarte obișnuit ca în Spania să consumăm cocos în mod regulat și mai puțin la cai.

Este adevărat că în alimentația ecvină, ca în toate, există mofturi și există întotdeauna lucruri noi. În acest caz am început să investighez puțin și aici vă las concluziile mele.

Ce este și de unde vine?

Făina de copra (pulpă de nucă de cocos uscată), sau făina de nucă de cocos, este produsul secundar al extracției uleiului din boabele de nucă de cocos uscate. Provine din partea albă a nucii de cocos, nu din coajă. Această parte este îndepărtată și uscată sub umiditate de 6% .

Cocosul uscat este măcinat, fulgerat și gătit până când umiditatea este redusă la 3%. Uleiul este extras mecanic din fulgi folosind o mașină de prăjit sub presiune, rezultând un ulei și un tort copra conținând aproximativ 7% ulei .

Făina de cocos este rareori un ingredient principal în hrana pentru cai. În prezent, este limitat la un supliment în regiunile în care nucile de cocos sunt cultivate și prelucrate sau când produsul este ușor disponibil.

Făina de nucă de cocos poate fi peletizată și utilizată ca furaj sau ca supliment proteic pentru animalele hrănite cu furaje.

Care este valoarea nutritivă ?

Făina de cocos și uleiul de cocos oferă componente nutritive importante pentru cai. Ambele forme sunt bogate în proteine ​​și bogate în fibre. Dar principalul motiv pentru care acestea sunt adăugate la dieta ecvină este din cauza conținutului de grăsimi. Profilul nutrițional al făinii/uleiului de cocos:

Energie digerabilă 29,4 Mj/Kg
Proteină 2. 3%
Fibră cincisprezece%
Uleiuri 8%
Calciu 0,2%
Meci 0,65%
Zahăr 1%

Făina de nucă de cocos are un conținut ridicat de proteine, dar are un nivel scăzut de lizină, astfel încât calitatea proteinei nu este la fel de bună ca a altor tipuri de făină. Estimările energiei digestibile efective pentru făina de cocos sunt în aceeași gamă ca pulpa de sfeclă sau soia .

Făina de cocos conține mai puțin de 2% amidon (carbohidrați nestructurali), prin urmare nu provoacă tulburări legate de amidon, cum ar fi colicele și laminita .

Uleiul de cocos oferă, de asemenea, 7 grame de acid lauric pe lingură.

Conținutul ridicat de proteine, fibre și grăsimi fac din aceasta o componentă alimentară ideală în dieta ecvină. La fel ca și în cazul altor produse bogate în grăsimi, uleiul de cocos are niveluri foarte ridicate de energie și produce aproximativ de două ori mai mult decât amidonul sau proteinele. Este o energie ușor digerabilă, fără a încălzi calul ca și în cazul dietelor bogate în cereale.

În cele din urmă, majoritatea cailor par să iubească gustul uleiului de cocos, deci este o modalitate excelentă de a ascunde suplimente și medicamente mai puțin gustabile, precum și de a adăuga strălucire hainei. .

Dieta cu nucă de cocos tinde să fie bogată în fosfor și săracă în calciu, iar acest dezechilibru poate fi o problemă atunci când este hrănit în cantități mari.

De asemenea, poate exista un dezechilibru în raportul cupru de zinc

În orice caz, în Spania, deoarece nu este un producător obișnuit de nucă de cocos, nu există obiceiul de a include acest aliment în dieta sa obișnuită.

Pe măsură ce ne apropiem de data preconizată a nașterii, începem să ne neliniștim întrebându-ne dacă totul va merge bine și dacă nu vor exista complicații pentru mânzul nou-născut. Din fericire, în marea majoritate a cazurilor, totul se întâmplă cu succes și, de obicei, găsim puiul nostru deja în picioare și alăptând, adaptându-se la noul său mediu.

Pentru ca puiul nostru să crească puternic și sănătos, trebuie să avem câteva noțiuni de bază despre comportamentul său. De asemenea, trebuie să știm cum și cât să mâncăm și să dormim și să cunoaștem aspectul scaunului și urinei.

Mânzii alăptează la intervale de aproximativ 45 de minute și apoi dorm. Dacă observăm că mânzul petrece mai mult timp alăptând, poate fi din două motive principale; sau pentru că el nu este capabil să prindă corect sânul mamei sau pentru că calitatea laptelui mamei nu este bună și are nevoie de o cantitate mai mare de lapte.

Dacă observăm că mânzul nostru doarme prea mult, este cu siguranță pentru că este slab sau bolnav.

Este foarte important ca mânzul de îndată ce se naște să aibă acces la mamă, deoarece în primele ore de alăptare mânzul va suge colostrul, care este primul lapte al mamei. Acest colostru este esențial, deoarece mama va transmite anticorpii pentru a se apăra în aceste prime ore de viață. Dacă din orice motiv nu este posibil ca mânzul să poată alăpta acest colostru, este important să îl administrăm artificial.

Un alt aspect important este îngrijirea buricului. Se recomandă ca, dacă are un aspect normal, să îl lase așa sau cel mult să îl curățați cu un produs dezinfectant. Dacă vedem că urina se scurge prin buric, ar fi un semn că ceva nu este în regulă și ar trebui să anunțăm veterinarul.

De asemenea, trebuie să suplimentăm dieta cu vitaminele A, D, E și seleniu pentru a fi siguri de o dezvoltare musculară adecvată și de o întărire a sistemului imunitar.

Este foarte important să avem o dietă completă cu hrană special dezvoltată pentru nevoile de creștere ale mânzului nostru, deoarece orice deficiență în această etapă ne va face să avem probleme în viitor și nu va mai fi posibil să o rezolvăm.

Materia uscată include toată materia din dieta unui cal, cu excepția apei și este cea care furnizează energie într-o rație.

Unele alimente conțin cantități semnificative de apă, altele, cum ar fi boabele de cereale care arată complet uscate, pot conține în continuare 10-12% apă. Când furajele sunt uscate la aer, majoritatea păstrează aproximativ 10% umiditate .

Când o calculăm, materia uscată este greutatea totală a furajului minus greutatea apei.

Conținutul de substanță uscată al unui aliment este important, deoarece dezvăluie cantitățile reale de substanțe nutritive disponibile. Pentru a satisface cererea de nutrienți, este necesar să cunoașteți conținutul nutrițional real al boabelor, furajelor și suplimentelor pe care le consumați și nu numai cantitatea în kilograme sau grame pe care o consumați.

Dacă un cal consumă 10 kilograme cu o substanță uscată de 90%, consumă de fapt 9 kg. Amintiți-vă că substanța uscată este ceea ce consumă de fapt calul.

Deoarece toate alimentele ecvine conțin diferite niveluri de energie, proteine, minerale și vitamine, puteți afla citind etichetele, în analize profesionale sau consultându-vă cu nutriționiștii. Odată cunoscute procentele reale de substanță uscată din diferite furaje, se pot face rații fiabile pentru fiecare cal.

Majoritatea amestecurilor de fân și cereale conțin 90% substanță uscată.

Pentru a determina aportul zilnic de substanță uscată pentru un anumit cal, se utilizează următoarea secvență:

Un cal consumă aproximativ 1,8% din greutatea sa corporală pe zi.

Un cal mediu cântărește aproximativ 500 kg, deci 500 x 1,8% = 9 kg pe zi

Vom spune că dieta acestui cal este de aproximativ 65% furaje și 35% cereale sau furaje pentru a satisface nevoile zilnice de energie .

Deci: 9 kg x 65% = 5,85 kg furaj.
9 kg x 35% = 3,15 kg cereale sau furaje

Deși este benefic să comparăm profilurile nutritive ale substanței uscate, trebuie spus, de asemenea, că nu este real să lucrăm în acest fel, deoarece dieta se bazează pe ingrediente și acestea conțin apă.

După determinarea necesităților de nutrienți recomandate pentru calul dvs., formulate pe bază de substanță uscată, valorile pot fi convertite într-o bază reală pentru a determina cantitatea de hrană (așa cum este) de ingerat .

Folosind valorile anterioare, dacă dieta constă numai din fân și cereale, putem presupune că materia uscată este de 90%

Cantitatea de hrană = substanță uscată x 100/90
Furaj = 5,85 kg x 100/90 = 6,5 kg
Cereale = 3,15 x 100/90 = 3,5 kg

Deci, în acest exemplu, va trebui să hrănim calul 6,5 kg de furaje și 3,5 kg de cereale pentru a furniza suficientă substanță uscată (nutrienți) .

Este foarte important să cunoașteți conținutul de substanță uscată al unui furaj pentru a vă asigura că calul primește cantitatea adecvată de furaje pentru a-și satisface nevoile zilnice.

Laminita; Acum, că suntem în primăvară, se apropie primele luni de risc, pentru a le minimiza, avem câteva sfaturi și informații utile pentru a controla greutatea calului tău și, astfel, pentru a reduce riscul de laminită.

Monitorizați creșterea în greutate

Vă recomandăm să verificați greutatea calului și starea cărnii la fiecare 15 zile, deoarece este dificil să observați modificări de la o zi la alta. Folosiți o bandă pentru a înregistra greutatea calului și starea sa de carne. Încercați să vă mențineți calul sub un nivel de 3,7 în lunile de primăvară și vară.
Desigur, nu toți caii trebuie să slăbească, dar este recomandat ca aceștia să nu câștige în exces.

Laminita - Minimizați riscurile

Dacă doar hrănirea calului nu este suficientă pentru a opri riscul de laminită, atunci trebuie făcută o schimbare a stilului de viață ... prevenirea laminitei este un mod de viață.

De fapt, știm acum că nu numai dieta zilnică crește riscul, ci că influențează felul în care ai mâncat de-a lungul vieții. Diabetul a fost diagnosticat recent la cal și sindromul metabolic ecvin (EMS) este foarte similar cu echivalentul său uman.
Dacă calul tău a fost hrănit de câțiva ani fără să urmeze o dietă adecvată muncii sale, metabolismul său va începe să se schimbe și va acumula grăsimi. Această grăsime vă crește riscul de a deveni un risc pentru rezistența la insulină. Această rezistență la insulină crește riscul de laminită.

Conducere

Caii nu se îngrașă din aer. Cei mai mulți cai odihniți, retrași sau ușori consumă excesul de calorii doar de la pășunat. Ignorați sfatul tradițional de 1 cal pe acru, deoarece acest lucru este adesea excesiv. Caii au nevoie într-adevăr de o mică zonă de pășunat pentru a menține greutatea.
Luați în considerare un bot; Restricționarea pășunatului prin creșterea timpului într-o cutie nu vă va ajuta calul, deoarece statul în picioare folosește considerabil mai puține calorii în comparație cu cantitatea care poate fi utilizată prin deplasarea pe teren. Purtând botul calul tău poate fi în continuare afară și se poate deplasa, dar în același timp vei limita aportul de iarbă.
Nu puneți o pătură; caii își folosesc 80% din energia de hrănire pentru a se încălzi. Izolarea cu o pătură caldă și confortabilă înseamnă doar că orice calorii în plus, care nu sunt folosite, încercând să se încălzească, vor merge în spatele tău sub formă de grăsime. Deși poate părea dificil, nefolosirea unei pături poate ajuta la controlul greutății.

Exercițiu

Creșterea cantității de muncă pe care o faceți până la 30 de minute de mers pe jos rapid pe zi poate face cu adevărat diferența. Ritmul cardiac ar trebui să fie de 80 de bătăi pe minut.
Măriți cantitatea de exercițiu pe care o faceți atunci când nu sunteți acolo. Da, calul tău poate exercita fără prezența ta și poate folosi mai multe calorii procedând astfel. Folosiți garduri electrice în locul benzii de pășunat, punând gardul în formă de „U” în jurul câmpului vă va face să folosiți mai mult câmpul. Dacă este posibil, puneți apa la celălalt capăt al ușii, astfel încât trebuie să mergeți mai departe pentru a ajunge la ea.

Hrănire

Toți caii ar trebui să consume minimum 2,5% din greutatea corporală ca hrană (include fân, paie și furaje) Restricționarea consumului nu vă va ajuta să controlați greutatea și înseamnă că calul dvs. are un risc mai mare de a dezvolta ulcere gastrice, colici sau stomatologice. Probleme. Trebuie să țineți cont de caloriile pe care le oferiți.
Puteți restricționa aportul de iarbă al calului, hrăniți-l cu o cantitate redusă de calorii și adăugați furaje îmbogățite cu minerale și vitamine pentru a prelungi timpul pe care îl mestecă.